FÉRCHEȘ, -Ă, fercheși, -e, adj. (Pop. și fam.; despre oameni) Care are un aspect îngrijit; care se îmbracă cu grijă, elegant; gătit, dichisit. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉRCHEȘ ~ă (~i, ~e) fam. Care este îmbrăcat cu gust; cu înfățișare plăcută; dichisit; elegant. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉRCHEȘ adj. v. gătit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fércheș (fércheșe), adj. – Elegant, dichisit. Mag. fehérkés „albicios” (Drăganu, Dacor., V, 352); s-a spus probabil la început despre fanții care obișnuiau să se pudreze. După Scriban, din mag. felékes „elegant”; însă fonetismul nu este clar. – Der. ferchezui, vb. (a dichisi; a găti; a curăța), care, după Cihac, II, 498 și Scriban, provine din mag. felkendözni „a se sulemeni”, și al cărui al doilea sens este rezultat al unei confuzii cu fercheteu.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fércheș adj. m., pl. fércheși; f. sg. fércheșă, pl. fércheșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fércheș, -ă adj. (ung. felékes, a. î., infl. de ferchezuĭesc 2). Fam. Elegant, cochet, curățel, spălățel, sclivisit, bine îmbrăcat: un tînăr fercheș. Galant, galantom [!], gentil, amabil. Adv. În mod fercheș: s´a purtat fercheș. V. levent, zarif.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink