FECIORÍ, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la fecior.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FECIORÍ ~ésc intranz. rar 1) A fi fecior. 2) A-și petrece anii de feciorie. 3) înv. A servi în calitate de fecior într-o casă boierească. /Din fecior
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

feciorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. feciorésc, 3 sg. fecioréște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) fecĭorésc v. intr. Trăĭesc ca fecĭoară. Trăĭesc ca fecĭor, duc vĭața de flăcăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink