FARISÉIC, -Ă, fariseici, -ce, adj. Ipocrit, fățarnic, prefăcut. [Pr.: -se-ic] – Din fr. pharisaïque (după fariseu).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FARISÉIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial Care ține de farisei; propriu fariseilor. [Sil. -se-ic] /<fr. pharisaïque
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FARISÉIC, -Ă adj. Fățarnic, ipocrit, prefăcut. [Pron. -se-ic. / cf. fr. pharisaïque].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FARISÉIC, -Ă adj. fățarnic, ipocrit, prefăcut. (< fr. phari-saïque)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FARISÉIC adj. v. ipocrit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Fariseic ≠ franc, ingenuu, sincer
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fariséic adj. m. (sil. -se-ic), pl. fariséici; f. sg. fariséică, pl. fariséice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*farisáic, -ă adj. (gr. pharisaĭkós, lat. -áicus, fr. -aïque, it. farisáico. Cp. cu trohaic). De fariseŭ. Adv. Ca fariseiĭ. – Și fariseic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink