opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

FORAȘ s. n. v. făraș.

FORAȘ s. n. v. făraș.

făraj sn vz făraș

făraș sn [At: (a. 1800) TARIF, ap. ȘIO / V: (înv) ~aj, foraș / Pl: ~e / E: tc faraş] 1 Obiect casnic în formă de lopată cu coada scurtă, în care se mătură gunoiul. 2 (Îe) A aduna (sau a lua) (pe cineva) cu ~ul A bate pe cineva foarte tare.

foraș sn vz făraș

FĂRAȘ (pl. -așe) sn. Lopățică în care se strînge gunoiul după ce se mătură (🖼 2042) [tc.].

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată de metal cu coadă scurtă, în care se strînge cu mătura gunoiul.

FĂRAȘ ~e n. Obiect de uz casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul sau cu care se scoate jăraticul. /<turc. faraș

făraș n. lopățică de strâns gunoiu: fărașe de tinichea. [Turc. FARAȘ].

faráș n., pl. e (turc. faraš; ngr. farási). Lopățică maĭ mare cu coadă scurtă de strîns gunoĭu din casă orĭ de pe stradă. – Și făraș.

făráș, V. faraș.

Ortografice DOOM

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș, pl. fărașe

Etimologice

făraș (fărașe), s. n. – Obiect casnic în care se strînge cu mătura gunoiul. – Mr. fărașe, megl. frașă. Tc. faraș (Șeineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. φαρασι, bg. faraš.

Argou

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a fi pus pe făraș / pe liber expr. a fi dat afară, a fi concediat.

Intrare: faraș
faraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: făraș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făraș
  • fărașul
  • fărașu‑
plural
  • fărașe
  • fărașele
genitiv-dativ singular
  • făraș
  • fărașului
plural
  • fărașe
  • fărașelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foraș
  • forașul
  • forașu‑
plural
  • forașe
  • forașele
genitiv-dativ singular
  • foraș
  • forașului
plural
  • forașe
  • forașelor
vocativ singular —
plural —
făraj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

făraș, fărașesubstantiv neutru

  • 1. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.