FANIÓN, fanioane, s. n. Steguleț care servește de obicei pentru semnalizări (în armată, la căile ferate etc.). [Pr.: -ni-on] – Din fr. fanion.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FANIÓN ~oáne n. 1) Steag mic de formă triunghiulară, care servește drept indiciu de întâietate într-o competiție. ~ transmisibil. 2) Steag mic folosit pentru semnalizare; flamură. [Sil. -ni-on] /<fr. fanion
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FANIÓN s.n. Steguleț folosit pentru semnalizare. [Pron. -ni-on. / < fr. fanion].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FANIÓN s. n. steguleț pentru semnalizări optice, marcaje etc. (< fr. fanion)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FANIÓN s. steguleț. (~ de semnalizare.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fanión s. n. (sil. -ni-on), pl. fanioáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*fanión n., pl. oane (fr. fanión, d. fanon, bucată de stofă pe care o poartă preuțiĭ catolicĭ la brațu stîng, lamă din gura baleneĭ, care vine d. vgerm. de sus fano, bucată de stofă, ngerm. fahne, steag, înrudit cu lat. pannus, bucată de stofă, zdreanță. V. gonfalonier). Steguleț care servește la alinierea trupelor saŭ ca semnal, dar în colo [!] fără nicĭ o valoare. V. steag.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
echípă-fanión s.f. (sport) Echipă de frunte ◊ „O.C. [...] un sportiv care luminează sufletele iubitorilor vechii echipe fanion a Ardealului – Universitatea Cluj.” Fl. 5 X 84 p. 24. ◊ „[...] fiind vorba de echipe fanion, eforturile trebuiau conjugate.” Fl. 20 I 89 p. 23; v. și I.B. 22 X 86 p. 7 (din echipă + fanion)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink