15 definiții pentru fana, fanat, fânaț (pl. -e), fânaț (pl. -uri)   conjugări / declinări

FANÁT, -Ă, fanați, -te, adj. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) Care și-a pierdut prospețimea; trecut2, ofilit, veștejit. – V. fana.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁT, -Ă adj. Ofilit, vestejit, trecut. [Cf. fr. fané].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁT adj. trecut, (fig.) ofilit, veșted, veștejit. (O femeie ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fanát adj. m., pl. fanáți; f. sg. fanátă, pl. fanáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FÂNÁȚ, fânațuri, s. n. (Pop.) 1. Fâneață. 2. Fân. [Pl. și: fânațe] – Lat. *fenacium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FANÁ ~éz tranz. rar A face să se faneze /<fr. faner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE FANÁ se ~eáză intranz. livr. 1) (despre flori și unele legume) A-și pierde vlaga și frăgezimea; a se veșteji; a se ofili. 2) (despre persoane) A-și pierde prospețimea fizică; a se ofili. /<fr. faner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁ vb. I. refl. A se ofili, a se trece, a se veșteji. [< fr. faner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁ vb. refl. a se ofili, a se trece, a se veșteji. (< fr. faner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FANÁ vb. a se trece, (fig.) a se ofili, a se veșteji. (O femeie care s-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÂNÁȚ s. cositură, fâneață, (Transilv. și Ban.) prat. (Loc de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

faná vb., ind. prez. 1 sg. fanéz, 3 sg. și pl. faneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fânáț s. n., pl. fânáțuri/fânáțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fînáț n., pl. urĭ, și (maĭ des) fîneáță f., pl. fînețe și (Btș.) fînețe (d. fîn). Ĭarbă bună de cosit, de făcut fîn. Suprafață acoperită de asemenea ĭarbă. Pl. fînețurĭ (Lung. Univ. 9 Dec. 19 9 [!]; 3, 2). V. pășune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink