FALSIFICATÓR, -OÁRE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificatór, -oáre s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICATÓR ~oáre, (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care falsifică ceva. /<fr. falsificateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care falsifică. [Cf. it. falsificatore, fr. falsificateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care comite un fals. (< fr. falsificateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICATÓR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

falsificatór s. m., pl. falsificatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*falsificatór, -oáre adj. și s. Care falsifică: falsificator de banĭ. V. calpuzan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FALȘIFICATÓR, -OÁRE s. m. și f. v. falsificator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

falsificatoáre s. f., g.-d. art. falsificatoárei; pl. falsificatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

FALSIFICATOR calpuzan, dinarist, falsar, iconar, iscălitor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink