FALSIFICÁT, -Ă, falsificați, -te, adj. Imitat, schimbat, transformat etc. astfel încât să pară autentic, cu scopul de a înșela. [Var.: (pop.) falșificat, -ă adj.] – V. falsifica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICÁT adj. 1. v. contrafăcut. 2. (fam. și peior.) plastografiat. (Iscălitură ~.) 3. contrafăcut, (pop.) dres, făcut, prefăcut, (reg.) stricat. (Vin ~.) 4. v. fals. 5. măsluit. (Alegeri ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Falsificat ≠ adevărat
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falșificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FALȘIFICÁ vb. I v. falsifica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FALȘIFICÁT, -Ă adj. v. falsificat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

A FALSIFICÁ falsífic tranz. 1) (adevăruri, obiecte etc.) A face să fie fals (printr-o denaturare intenționată). 2) A imita în scop de fraudă; a contraface. ~ o iscălitură. /<fr. falsifier, lat. falsificare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICÁ vb. I. tr. 1. A face un lucru să semene cu altul cu intenția de a înșela; a contraface. 2. A prezenta altfel decât este; a denatura. [P.i. falsífic, 3,6 -ică, var. falșifica vb. I. / < it. falsificare, fr. falsifier, cf. lat. falsus – fals, facere – a face].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FALȘIFICÁ vb. I. v. falsifica.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICÁ vb. tr. 1. a face un lucru să semene cu altul, cu intenția de a înșela; a contraface. 2. a denatura. (< fr. falsifier, lat. falsificare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FALSIFICÁ vb. 1. v. contraface. 2. (fam. și peior.) v. plastografia. 3. a contraface, a plăsmui. (A ~ un document.) 4. a măslui. (A ~ alegerile.) 5. v. denatura.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

falsificá vb., ind. prez. 1 sg. falsífic, 3 sg. și pl. falsífică
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*falsífic, a -á v. tr. (lat. falsifico, -áre, construit ca și codific). Fac fals, alterez ca să înșel: a falsifica un act, o monetă [!], o băutură; îmĭ falsific vorba. – Greșit falșífic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink