2 definiții pentru falsetist

Ortografice DOOM

falsetist s. m., pl. falsetiști

Jargon

falsetist (it. alti naturali; fr. haute-contre, trial; engl. contra-tenor) 1. Cântăreț cu timbru* natural de falset*. V. castrat. 2. În polif. sec. 15-17 (și, în tradiție engl., până azi) interpreții tenori (1) ai partidelor* de alto (1, 5). V. contratenor.

Intrare: falsetist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falsetist
  • falsetistul
  • falsetistu‑
plural
  • falsetiști
  • falsetiștii
genitiv-dativ singular
  • falsetist
  • falsetistului
plural
  • falsetiști
  • falsetiștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)