FALANGÉTĂ s.f. (Anat.) Ultima falangă, care poartă unghia. [< fr. phalangette].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FALANGÉTĂ s. f. ultima falangă (II), care poartă unghia. (< fr. phalangette)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
falangétă s. f., pl. falangéte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
falangétă s.f. (anat.) Ultima falangă a unui deget, care poartă unghia. • pl. -e./ <it. falangetta, fr. phalangette; cf. lat. phalanx, -angis, gr. φάλαγξ, -αγγος „înșiruire de soldați.” (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Autorii DEXI sunt în special cercetători științifici principali la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, și cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza”. -
CristinaDianaN