facometru sn [At: DN³ / Pl: ~re / E: fr phacomètre] Instrument pentru determinarea numărului de dioptrii al unei sticle de lunetă.

FACOMETRU s.n. Instrument pentru determinarea numărului de dioptrii al unei sticle de lunetă. [< fr. phacomètre, cf. gr. phakos – lentilă, metron – măsură].

FACOMETRU s. n. instrument pentru determinarea numărului de dioptrii al unei sticle de lentilă. (< fr. phacomètre)

facometru s. n., pl. facometre

FACO- „lentilă, cristalin; lenticular”. ◊ gr. phakos „linte, lentilă” > fr. phaco-, engl. id., germ. phako-, it. faco- > rom. faco-. □ ~cel (v. -cel₂), s. n., hernie a cristalinului; ~cer (v. -cer₂), s. m., mamifer artiodactil din familia suidelor, cu botul mare și turtit și cu colții curbați, care trăiește în savanele africane; ~id (v. -id), adj., în formă de lentilă; ~lit (v. -lit₁), s. n., harpolit*; ~liză (v. -liză), s. f., suprimare chirurgicală a cristalinului; ~malacie (v. -malacie), s. f., îmbătrînire a cristalinului; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru determinarea numărului de dioptrii ale unei sticle de lentilă; ~pioză (v. -pioză), s. f., supurație a cristalinului; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., indurație a cristalinului; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se măsoară capacitatea de adaptare a cristalinului; ~scopie (v. -scopie), s. f., procedeu de examinare a ochilor cu ajutorul facoscopului.