opțiuni
  • info
9 definiții pentru făgădar

Explicative DEX

făgădar sm [At: ALECSANDRI, P. P. 41 / V: (reg) ~iu / Pl: ~i / E: făgădău + -ar] (Reg) 1 Hangiu. 2 Cârciumar.

❍FĂGĂDAR(IU) sm. Trans. Cîrciumar, birtaș: făgădariul însă nu se învoia ... zicînd că e strîmt, că sînt oameni mulți RET. [făgădău].

FĂGĂDAR, făgădari, s. m. (Regional) Persoană care ține un făgădău; cîrciumar. Iar bogatul se mîndrea Și-n glas mare poruncea: Măi crișmar, Măi făgădar! ALECSANDRI, P. P. 41.

FĂGĂDAR, făgădari, s. m. (Reg.) Persoană care ține un făgădău; cîrciumar. – Din făgăd[ău] + suf. -ar.

făgădar m. Tr. birtaș: măi crâșmar, măi făgădar! POP.

făgădár m. (d. făgădăŭ). Trans. Cîrcĭumar, birtaș. – Fem. -ăreásă saŭ -ăríță.

făgădariu sn vz făgădar

Arhaisme și regionalisme

făgădar, făgădari, s.m. (înv.) cel ce ținea un făgădău (un han, o cârciumă pe drum de țară); hangiu, cârciumar, birtaș.

FĂGĂDARIU s. m. (Trans. SV) Cîrciumar, birtaș. Cine să iscălește cu mîna îi făgădariu. OG, 372. Etimologie: făgădău, după cîrciumă-cîrciumar. Vezi și făgădău.

Intrare: făgădar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făgădar
  • făgădarul
  • făgădaru‑
plural
  • făgădari
  • făgădarii
genitiv-dativ singular
  • făgădar
  • făgădarului
plural
  • făgădari
  • făgădarilor
vocativ singular
  • făgădarule
  • făgădare
plural
  • făgădarilor
făgădariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

făgădar, făgădarisubstantiv masculin

  • 1. regional Persoană care ține un făgădău.
    sinonime: cârciumar
    • format_quote Iar bogatul se mîndrea Și-n glas mare poruncea: Măi crișmar, Măi făgădar! ALECSANDRI, P. P. 41. DLRLC
etimologie:
  • făgăd[ău] + -ar. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.