FĂCĂLÉȚ, făcălețe, s. n. Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂCĂLÉȚ ~e n. Unealtă de bucătărie sub formă de băț neted, folosită la mestecarea mămăligii, la zdrobirea legumelor fierte; melesteu. /cf. ung. fakalán
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂCĂLÉȚ s. 1. (pop.) melesteu, mestecău, (reg.) culeșer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Ban.) brucelnic, brucer, (Maram.) tocănău, (Maram. și Transilv.) tocăner. (~ pentru mămăligă.) 2. v. sucitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făcăléț s. n., pl. făcăléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făcăleț n., pl. e (ung. fa-kalán. V. făcăluĭesc). Sud. Melesteŭ, culeșer, băț de amestecat mămăliga.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

făcăleț, făcălețe s. n. penis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se priponi în făcăleț expr. (obs. – d. femei) a avea contact sexual (cu un bărbat).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a trage pe făcăleț expr. (vulg. – d. bărbați) a avea un contact sexual.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink