fâicăví pers. 3 sg. fâicăvéște, vb. IV (înv.) a gângăvi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fîĭcăvésc v. intr. (d. fîĭcav). Cant. Bîlbîĭ; gîngăvesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink