11 definiții pentru «ezoteric»   declinări

EZOTÉRIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj. (Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EZOTÉRIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj. (Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de către cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de itudosa | Semnalează o greșeală | Permalink

ezotéric (accesibil inițiaților) adj. m., pl. ezotérici; f. ezotérică, pl. ezotérice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EZOTÉRIC adj. ascuns, inițiatic, secret, tainic. (O doctrină ~; un ritual ~ .)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EZOTÉRIC ~că (~ci, ~ce) Care este destinat numai unui număr restrâns de inițiați într-o doctrină filozofică. /<fr. ésotérique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EZOTÉRIC, -Ă adj. (op. exoteric) Care poate fi înțeles numai de cei inițiați; secret, ascuns. [Var. esoteric, -ă adj. / < fr. ésotérique, cf. gr. esoterikos – interior].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EZOTÉRIC, -Ă adj. (despre doctrine filozofice, ritualuri religioase) care poate fi înțeles numai de cei inițiați; secret, ascuns. (< fr. ésotérique, gr. esoterikos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ezotéric adj. m., pl. ezotérici; f. sg. ezotérică, pl. ezotérice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ezoteric a. se zice despre învățătura secretă, pe care filozofii cei vechi o împărtășiau numai adepților.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*esotéric, -ă adj. (vgr. esoterikós, interior). Se zice despre învățătura dată în școalele vechilor filosofĭ [!] numaĭ celor inițiațĭ, cum eraŭ uniĭ din școlariĭ luĭ Pitagora și Aristotele. – Și ezo- (după fr.). V. exoteric.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*ezofág, ezotéric, V. eso-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink