EXTIRPÁȚIE, extirpații, s. f. Extirpare. – Din fr. extirpation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTIRPÁȚIE s.f. (Liv.) Extirpare. [Gen. -iei, var. extirpațiune s.f. / < fr. extirpation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTIRPÁȚIE s. f. extirpare. (< fr. extirpation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

extirpáție s. f. (sil. -ți-e), art. extirpáția (sil. -ți-a), g.-d. art. extirpáției; pl. extirpáții, art. extirpáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*extirpațiúne f. (lat. ex-stirpátio, -ónis). Acțiunea de a extirpa. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink