EXTIRPÁ, extírp, vb. I. Tranz. 1. A scoate, a înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porțiune dintr-un organ (bolnav); a exciza. 2. Fig. A distruge complet; a nimici, a stârpi. [Prez. ind. și: extirpez] – Din fr. extirper, lat. exstirpare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A EXTIRPÁ extírp tranz. 1) (plante dăunătoare) A smulge din rădăcini. 2) (tumori, părți ale unor organe bolnave) A înlătura printr-o intervenție chirurgicală; a exciza. 3) A distruge complet; a extermina; a stârpi. /<fr. extirper, lat. extirpare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTIRPÁ vb. I. tr. 1. A înlătura, a scoate pe cale chirurgicală (o parte dintr-)un organ bolnav, o tumoare etc. 2. (Fig.) A smulge din rădăcini; a stârpi. [P.i. extírp și -pez, 3,6 -pă. / < fr. extirper, cf. lat. extirpare – a dezrădăcina < ex – afară, stirps – rădăcină].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTIRPÁ vb. tr. 1. a înlătura chirurgical (o parte dintr-)un organ bolnav, o tumoare etc. 2. (fig.) a smulge din rădăcini; a stârpi. (< fr. extirper, lat. extirpare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTIRPÁ vb. (MED.) a exciza, a scoate. (A ~ o porțiune dintr-un organ.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

extirpá vb., ind. prez. 1 sg. extírp, 3 sg. și pl. extírpă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*extirpéz v. tr. (lat. ex-stirpare, d. ex, afară din, și stirps, tulpină. V. stîrpesc). Stîrpesc, desrădăcinez (propriŭ și fig.): a extirpa buruĭenele [!], apucăturile demagogice, abuzurile.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink