4 definiții pentru «exteroceptor»   declinări

EXTEROCEPTÓR, exteroceptori, s. m. (Anat.) Organ din sistemul nervos central care receptează stimuli din mediul extern. – Din fr. extérocepteur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTEROCEPTÓR s.m. Organ receptor nervos care primește excitații din mediul înconjurător. [< fr. extérocepteur, cf. lat. exterior – din afară, recipere – a primi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTEROCEPTÓR s. m. organ receptor nervos de la suprafața corpului care primește excitații din mediul extern. (< fr. extérocepteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

exteroceptór s. m., pl. exteroceptóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink