EXTERNAT, -Ă, externați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care a ieșit din spital. 2. S. n. Școală ai cărei elevi locuiesc și iau masa în afara acestei unități de învățământ. 3. S. n. Stagiu de practică în spital la care sunt admiși studenții în medicină după trecerea unui examen; denumirea acestui examen. – V. externa.

externat² sn [At: LM / V: (înv) est~ / Pl: ~e / E: fr externat] (înv) 1 Școală în care se primesc numai elevi externi. 2 Școală secundară de fete. 3 Calitatea și funcția externului (9).

externat¹ sn [At: CADE / E: externa] (Rar) Externare.

externat³, ~ă smf, a [At: DEX² / Pl: ~ați^[1], ~e / E: externa] 1-2 (Bolnav) eliberat din spital. corectat(ă)

*EXTERNAT (pl. -ate) sn. 🖋 1 Școală în care se primesc numai elevi externi ¶ 2 Școală secundară de fete ¶ 3 Serviciul, calitatea de extern la spital [fr.].

* EXTERNAT (pl. -ate) sn. 🖋 1 Școală în care se primesc numai elevi externi ¶ 2 Școală secundară de fete ¶ 3 Serviciul, calitatea de extern la spital [fr.].

EXTERNAT, -Ă, externați, -te, adj. Care a ieșit din spital. – V. externa.

EXTERNAT, externate, s. n. 1. (Învechit; în opoziție cu internat¹) Școală medie, ai cărei elevi locuiesc și iau masa în afara școlii. 2. (În trecut) Stagiu de practică în spital la care erau admiși studenții în medicină, după trecerea unui examen; examenul prin care erau admiși studenții la acest stagiu.

EXTERNAT, externate, s. n. 1. Școala medie ai cărei elevi locuiesc și iau masa în afara școlii. 2. Stagiu de practică în spital, la care sînt admiși studenții în medicină după trecerea unui examen; examenul prin care sînt admiși studenții la acest stagiu. – Fr. externat.

EXTERNAT s.n. 1. Școală în care nu se primesc decît elevi externi. 2. Calitatea și funcția externului de spital. [< fr. externat].

EXTERNAT s. n. 1. externare. 2. școală în care nu se primesc decât elevi externi. 3. stagiu constituind o formă de pregătire a studenților în medicină în practica zilnică în clinică; denumirea acestui examen. (< fr. externat)

externat n. 1. școală care primește numai externi; 2. școală secundară de fete.

*externát n., pl. e (d. extern: fr. externat). Școală care are numaĭ elevĭ externĭ. Calitatea de extern la spital: a da examin de externat.

esternat sn vz externat

externa vt [At: DEX-S / Pzi: ~nez / E: extern] A elibera din spital un bolnav.

EXTERNA vb. tr. a elibera din spital un bolnav însănătoșit. (< extern)

externa vb. I (med.) A scoate din spital ◊ „Sugarii, copiii nou-născuți și lehuzele nu vor fi externați decât dacă sunt asigurate condițiile de transport și de locuit corespunzătoare.” R.l. 13 III 73 p. 3; v. și 13 XI 76 p. 3 (din extern, după modelul lui interna [în spital])

A EXTERNA ~ez tranz. (bolnavi însănătoșiți) A elibera din spital. /Din extern

externat s. n., pl. externate

externat s. n., pl. externate

externat s. n., pl. externate

externat adj. m., pl. externați; f. sg. externată, pl. externate

externa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. externez, 3 externează; conj. prez. 1 sg. să externez, 3 să externeze

*externa (a ~) vb., ind. prez. 3 externează

externa vb., ind. prez. 1 sg. externez, 3 sg. și pl. externează