EXTERITORIÁL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, supus principiului exteritorialității. [Pr.: -ri-al] – Din exteritorialitate (după punctualitate – punctual). Cf. germ. exteritorial, rus. eksterritorialnâi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTERITORIÁL ~ă (~i, ~e) (despre persoane diplomatice) Care, aflându-se pe teritoriul unei țări străine, se supune legilor țării sale. Drept ~.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTERITORIÁL, -Ă adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate. [Pron. -ri-al. / cf. fr. exterritorial].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTERITORIÁL, -Ă adj. care se bucură de dreptul de exteritorialitate. (< fr. exterritorial)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

exteritoriál adj. → teritorial
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink