EXPLOATÁȚIE, exploatații, s. f. 1. Întreprindere economică care exploatează terenuri, păduri, mine etc.; exploatare. 2. Terenul, pădurea, mina etc. care se află în exploatarea unității de mai sus. – Din fr. exploitation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁȚIE ~i f. 1) Întreprindere care exploatează terenuri, mine, păduri etc. 2) Teren, pădure etc. care se află în exploatarea unei asemenea unități. [Sil. ex-ploa-ta-ți-e] /<fr. exploitation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁȚIE s.f. Întreprindere cu caracter economic care exploatează pământuri, păduri, mine etc.; (p. ext.) terenul, pădurea etc. exploatate de o astfel de întreprindere. [Gen. -iei, var. exploatațiune s.f. / cf. fr. exploitation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁȚIE s. f. 1. întreprindere cu caracter economic care exploatează pământuri, păduri, mine etc. 2. terenul, pădurea etc. aflate în exploatare (3). (< fr. exploitation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁȚIE s. exploatare. (O ~ petrolieră modernă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

exploatáție s. f. (sil. -ploa-, -ți-e), art. exploatáția (sil. -ți-a), g.-d. art. exploatáției; pl. exploatáții, art. exploatáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*exploatațiúne f. (fr. exploitation). Acțiunea de a exploata pămînturĭ, pădurĭ, mine. Locu unde se exploatează. Fig. Folos nepermis tras din munca altuĭa. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink