EXPANSIÚNE, expansiuni, s. f. 1. Creștere a volumului unui sistem fizico-chimic; creștere a volumului unui gaz; extindere pe un spațiu a unui gaz; detentă (1). 2. Extindere a influenței și dominației economice și politice a unui stat asupra altuia; acaparare de teritorii străine. ♦ (Impr.) Dezvoltare economică impetuoasă. 3. Fig. Expansivitate, comunicativitate, exuberanță, vioiciune. [Pr.: -si-u-] – Din fr. expansion, lat. expansio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPANSIÚNE ~i f. 1) Creștere a volumului unui gaz, lichid, sistem fizico-chimic etc. 2) Extindere a influenței și dominației economice și politice a unui stat asupra altui stat. 3) fig. v. EXPANSIVITATE. /<fr. expansion, lat. expansio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPANSIÚNE s.f. 1. Creștere a volumului unui gaz, al unui corp, al unui sistem fizico-chimic; dilatare, dilatație. 2. Extindere a dominației sau a sferei de influență politică și economică a unei țări asupra altei țări. 3. (Fig.) Expansivitate, exuberanță, vioiciune; comunicativitate. [Pron. -si-u-. / cf. fr. expansion, lat. expansio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPANSIÚNE s. f. 1. creștere a volumului unui gaz, al unui sistem fizico-chimic; destindere (3), detentă (1). 2. extindere a dominației, a sferei de influență politică și economică a unei țări asupra altei țări. 3. (lingv.) procedeu prin care o unitate sintactică de nivel inferior este transformată într-o unitate de nivel superior; transformare a unei părți de propoziție în propoziție subordonată. ◊ orice element adăugat unui enunț, care nu modifică raporturile și funcția elementelor preexistente. 4. (fig.) expansivitate, exuberanță, vioiciune; comunicativitate. (< fr. expansion, lat. expansio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPANSIÚNE s. (FIZ.) v. detentă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

expansiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. expansiúnii; pl. expansiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*expansiúne f. (lat. expánsio, -ónis). Fiz. Acțiunea de a se răspîndi în toate părțile, vorbind de gazurĭ [!]. Propagare, răspîndire: expansiunea Românilor în Dacia. Fig. Comunicarea cugetărilor și sentimentelor tăle [!]: expansiunea inimiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink