exomorfism sns [At: LTR² / E: fr exomorphisme] Totalitatea transformărilor pe care le suferă rocile din vecinătatea unui punct eruptiv sub influența temperaturii și a soluțiilor fierbinți.

EXOMORFISM s.n. Ansamblu de transformări metamorfice, determinate de o masă eruptivă în rocile înconjurătoare. [< fr. exomorphisme, cf. gr. exo – în afară, morphe – formă].

EXOMORFISM s. n. ansamblu de transformări metamorfice, determinate de o masă eruptivă în rocile înconjurătoare. (< fr. exomorphisme)

EXOMORFISM n. Totalitate a modificărilor pe care le suferă rocile din vecinătatea unei mase eruptive sub influența temperaturii înalte. /<fr. exomorphisme

exomorfism s. n.

exomorfism s. n.

exomorfism s. n.

EXOMORFÍSM (< fr. {i}; {s} exo- + gr. morphe „formă”) s. n. Ansamblul transformărilor metamorfice produse de o masă magmatică în drumul ei ascensional în rocile metamorfice străbătute și la suprafața scoarței terestre. Rocile caracteristice, rezultate sub influența temperaturii ridicate și a difuziunii soluțiilor fierbinți degajate din magmă, sunt marmurele, skarnele, corneenele filite etc.