EXOCRÍN, -Ă, exocrini, -e, adj. Care are secreție externă. ♦ Glandă exocrină = glandă al cărei conținut se elimină printr-un canal excretor. – Din fr. exocrine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

EXOCRÍN ~ă (~i, ~e) (despre glande) Care are secreție în exteriorul organismului; cu secreție externă. /<fr. exocrine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXOCRÍN, -Ă adj. (Despre glande) Cu secreție externă. [< fr. exocrine, cf. gr. exo – în afară, krinein – a secreta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXOCRÍN, -Ă adj. (despre glande) cu secreție externă. (< fr. exocrine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

exocrín adj. m. (sil. -crin), pl. exocríni; f. sg. exocrínă, pl. exocríne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink