EXFOLIÉRE, exfolieri, s. f. 1. (Tehn.) Fenomen de fisurare și de desprindere a unor straturi subțiri de la suprafața unui material, a unei piese etc. 2. (În sintagma) Exfolierea scoarței ramurilor = boală a pomilor fructiferi și a arborilor de pădure, care se manifestă prin înnegrirea scoarței și prin apariția crăpăturilor neregulate; cojire; desfrunzire. [Pr.: -li-e-] – V. exfolia.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXFOLIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) exfolia; cojire; desfrunzire; exfoliație; (geol.) descuamare. [Pron. -li-e-. / < exfolia].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
exfoliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. exfoliérii; pl. exfoliéri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXFOLIÁ, exfoliez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. Tranz. A lamina în foi subțiri. [Pr.: -li-a] – Din lat. exfoliare, fr. exfolier.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXFOLIÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. tr. (Metal.) A lamina în foi subțiri. [Pron. -li-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat. exfoliare, cf. fr. exfolier].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXFOLIÁ vb. tr., refl. 1. a (se) desprinde în lame subțiri, a (se) coji. 2. a (se) scutura, a (se) desfrunzi. (< lat. exfoliare, fr. exfolier)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
exfoliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. exfoliéz, 3 sg. și pl. exfoliáză, 1 pl. exfoliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. exfoliéze; ger. exfoliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*exfoliéz v. tr. (lat. ex-foliare, d. folium, foaĭe; it. sfogliare, fr. effeuiller și exfolier. V. foaĭe, inter-foliez). Privez de foĭ orĭ de petale. Divid în lame supțirĭ și superficiale: a exfolia ardezie. V. refl. Mă prefac în foĭ, în lamele: pelea [!] capuluĭ se exfoliază și formează mătreața.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
exfoliere, (engl.= exfoliation) ,desfacerea unei roci masive, supuse acțiunii agenților externi, în pături concentrice, de-a lungul unor supr. de separare curbe. E. este specifică rocilor cu structură granulară, omogenă, de tipul granitelor, gresiilor etc. Sin. descuamare.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink