exedră sf [At: NAUM, IST. ART. 126 / Pl: ~re / E: fr exèdre, lat exedra] 1 Anexă în formă de semicerc a unei construcții, prevăzută cu scaune dispuse de-a lungul zidului. 2 Construcție semicirculară într-un parc, făcută din lemn, piatră sau plantații decorative. 3 Sală de conversație în gimnaziile sau în casele senioriale antice, prevăzută cu scaune dispuse de jur-împrejurul pereților. 4 Bancă circulară, lipită de zidul curb al absidelor, în bisericile creștine primitive.

EXEDRĂ s.f. 1. (Ist.) Sală de primire în casele romane. 2. Anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului. ♦ Construcție în semicerc, într-un parc. [Cf. it. esedra, fr., lat. exedra].

EXEDRĂ s. f. 1. loc de reuniune în termele și casele romane. 2. anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului. ◊ bancă semicirculară, din piatră, în partea de răsărit a absidei, în bisericile catolice. ◊ construcție în semicerc, într-un parc. (< lat. exedra, fr. exédre)

exedră (desp. -xe-dră) s. f., g.-d. art. exedrei; pl. exedre

exedră (-xe-dră) s. f., g.-d. art. exedrei; pl. exedre

exedră s. f. (sil. -dră), g.-d. art. exedrei; pl. exedre