EXCITÁBIL, -Ă, excitabile, -e, adj. Care poate fi (ușor) excitat. – Din fr. excitable, lat. excitabilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCITÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi (ușor) excitat. /<fr. excitable, lat. excitabilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCITÁBIL, -Ă adj. Care se poate excita (ușor). ♦ Iritabil. [Cf. fr. excitable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCITÁBIL, -Ă adj. care poate fi excitat (ușor). ◊ iritabil. (< fr. excitable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Excitabil ≠ inexcitabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

excitábil adj. m., pl. excitábili; f. sg. excitábilă; pl. excitábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*excitábil, -ă adj. (lat. excitabilis; fr. -able). Care poate fi excitat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink