EXCAVATÓR, excavatoare, s. n. Mașină de lucru autopropulsată, de mare capacitate, întrebuințată pentru săpat și încărcat pământul, la diferite lucrări de terasament, în exploatările miniere etc. [Var.: escavatór s. n.] – Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCAVATÓR ~oáre n. Mașină autopropulsată folosită la săparea și încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. /<fr. excavateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCAVATÓR s.n. Mașină mare care sapă și încarcă pământul scos din săpătură. [Pron. ecs-ca-, var. escavator s.n. / cf. fr. excavateur, rus. ekskavator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCAVATÓR s. n. mașină de lucru de mare capacitate pentru săpat și încărcat pământul. (< fr. excavateur, rus. ekskavator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

excavatór s. n., pl. excavatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*excavatór n., pl. oare. Mașină de săpat în pămînt.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink