SÁLBĂ, salbe, s. f. 1. Podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele. ◊ Expr. Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbă-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius); salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor (Evonymus verrucosa). – Lat. subalba.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gudovan | Semnalează o greșeală | Permalink

VONICÉR, voniceri, s. m. Arbust cu ramurile în patru muchii și cu flori albe-verzui; salbă-moale (Evonymus europaeus) – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLBĂ ~e f. 1) Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.), purtată la gât; colier; colan. ◊ ~-moale arbust înalt, cu flori verzui, cu fructe capsule de culoare roșie, din al cărui lemn se obține un cărbune fin, folosit în pictură. 2) (la bovine și la unele ovine) Cută a pielii ce se formează pe partea de jos a gâtului; fanon. [G.-D. salbei] /<lat. subalba
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VONICÉR ~i m. Arbust cu ramurile în patru muchii, având frunze lucitoare și flori albe-verzui. /voinic + suf. ~er
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLBĂ s. 1. (prin Transilv.) baier. (O ~ de galbeni.) 2. colan, colier, șirag, (înv. și pop.) gherdan, (înv.) zgardă. (O ~ de pietre scumpe.) 3. (ANAT.) fanon. (~ la gâtul bovinelor.) 4. (BOT.) salbă-moale = a) (Evonymus europaea) vonicer, (reg.) caprifoi, clocuță, grujarcă, sănger, voinicar, lemn-câinesc, lemnul-câinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sânger; b) (Evonymus latifolius) (reg.) verigar, vonicer, lemn-câinesc; c) (Rhamnus cathartica) verigar, părul-ciutei, (reg.) crasici, crușân, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-câinesc, lemn-râios, lemnul-câinelui, poama-câinelui, spin-alb, spinele-cerbului; salbă-râioasă (Evonymus verrucosa) = lemn-râios, (reg.) vonicer, cerceii-babei (pl.).
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLBĂ s. v. gârbiță, policioară, poliță, secară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VONICÉR s. (BOT.; Evonymus europaea) salbă-moale, (reg.) caprifoi, clocuță, grujarea, sânger, voinicar, lemn-câinesc, lemnul-câinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sânger.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VONICÉR s. v. lemn-râios, părul-ciutei, salbă-moale, salbă-râioasă, verigar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sálbă s. f., g.-d. art. sálbei; pl. sálbe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vonicér s. m., pl. vonicéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink