efhológhiŭ și (modern) eŭhológiŭ n. (ngr. efhológion, vgr. eŭhológion, d. eŭhé, rugăcĭune, și -lógiŭ ca la orologiŭ). Moliftelnic. – Se scrie și evhologhiŭ, dar nu se zice de cît efh-, ca și ĭeftin.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
evhológhiu, evhologhii s. n. Carte bisericească de cult, care cuprinde rânduiala sfintelor taine și a ierurgiilor, precum și diferite molitve (rugăciuni) pentru anumite momente și cereri din viața credincioșilor; molitfelnic, trebnic. ♦ Imn de bucurie, de veselie și de preamărire a învierii Domnului, cuprins în această carte. [Var.: euhológhiu s. n.] – Din gr. euhologhion.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink