EVENIMÉNT, evenimente, s. n. 1. Întâmplare importantă, fapt de mare însemnătate. 2. (În teoria informației) Orice fenomen local și instantaneu sau stare locală și instantanee. 3. (Mat.) Noțiune de bază din domeniul teoriei probabilităților, care exprimă producerea sau neproducerea unui fenomen în cadrul unui experiment. – Din fr. événement.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de ionel_bufu | Greșeală de tipar | Permalink

EVENIMÉNT ~e n. 1) Întâmplare importantă în viața socială ori particulară; fapt remarcabil. ~ istoric. 2) Întâmplare dramatică într-o operă literară. /<fr. evénement
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

EVENIMÉNT s. n. 1. întâmplare importantă; (p. ext.) accident (de circulație). 2. (fiz.) orice fenomen local și instantaneu. 3. (mat.) noțiune de bază din domeniul teoriei probabilităților care exprimă (ne)producerea unui fenomen în cadrul unui experiment. (< fr. événement)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

EVENIMÉNT s.n. Întâmplare importantă, remarcabilă. [Pl. -te. / < fr. événement, cf. lat. evenire – a se întâmpla].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

evenimént (eveniménte), s. n. – Întîmplare importantă, fapt însemnat. Rezultat din fr. évènement, încrucișat cu it. avvenimento.
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

evenimént s. n., pl. eveniménte
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

eveniment, evenimente s. n. (deț.) 1. scandal provocat de deținuți în penitenciar. 2. tentativă de automutilare a unui deținut.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

eveniment depozițional, (engl.= depositional event), unitate depozițio-nală epiclastică de rang inf. separată de două hiatusuri și acumulată în trei faze distincte: de → pogradare inițială, de → agradare pencontemporană și de transgresiune terminală. Dep. unui e.d. intră în alcătuirea unui → episod depozițional.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

eveniment sonor, tot ceea ce evidențiază ca sunet* într-o anumită unitate și desfășurare uniformă de fenomene de aceeași natură. Orice sursă [voce (1) sau instrument muzical sau nu] poate produce un e. într-un asemenea context. E. se clasifică nu numai după sursele de producere a sunetului, ci și după gradul lor de determinare. În natură, e. apar ca imprevizibile deși există posibilitatea determinării lor în funcție de contextul fenomenelor în cadrul cărora se produc (muzica concretă* operează cu asemenea e. care, dacă sunt apoi prelucrate pe bandă magnetică, devin determinate). În muzica aleatorică*, e. sunt predeterminate*, momentul apariției lor ținând de procesul ales. Ele se pot prevedea, mai mult sau mai puțin precis, în funcție de gradul de control pe care îl stăpânește compozitorul și executantul în acest proces. E. sunt determinate în notația (1) tradițională doar la nivel de partitură* deoarece în executarea lucrării, de fiecare dată, intervine timpul propriu executantului. Astfel, socotind în timpul momentul inițial 0 al pornirii lucrării muzicale, e. ce vor apărea pe axa temporală vor fi plasate diferit (cu mici abateri) la fiecare execuție. Mai mult, producerea lor va fi întotdeauna dependentă de variațiile dinamice*, timbrale*, acustice etc., deci de calitatea execuției, de construcția sursei sonore și de mediul în care realizează. Accepția matematică a termenului (noțiune de bază a teoriei probabilităților) a determinat preluarea lui în muzicologie* și în muzica actuală, fiind tot mai mult întrebuințat (de ex. în muzica stochastică*, bazată pe calculul probabilităților, se referă la producerea pe planul ansamblului, respectiv al sonorităților globale).
Sursa: DTM | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

a face eveniment expr. (deț.) 1. a provoca dezordine în penitenciar astfel încât gardienii să fie pedepsiți. 2. a se automutila pentru a fi transferat la infirmerie.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink