EUPATRÍD, eupatrizi, s. m. Membru al aristocrației gentilice în Atica. [Pr.: e-u-] – Din fr. eupatrides.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

eupatríd s. m. (sil. e-u-, -trid), pl. eupatrízi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eŭpatríd, -ă adj. (vgr. eŭpatrídes și éŭpatris, d. eŭ 2 și patér, tată. V. apatrid). Nobil în vechea Atenă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EUPATRÍZI s.m.pl. (În Grecia antică) Descendenți ai familiilor de cuceritori care formau clasa nobililor, deținătoare de pământuri. [Sg. eupatrid. / < fr., gr. eupatrides].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EUPATRÍZI s. m. pl. (în Grecia antică) descendenți ai familiilor de cuceritori, clasa nobililor deținători de pământuri. (< fr., gr. eupatrides)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink