| eufemism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | eufemism | eufemismul |
| plural | eufemisme | eufemismele | |
| genitiv-dativ | singular | eufemism | eufemismului |
| plural | eufemisme | eufemismelor | |
EUFEMÍSM, eufemisme, s. n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuiește un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphémisme.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de laurap
| Greșeală de tipar
| Permalink
EUFEMÍSM ~e n. Element de limbă care înlocuiește, în vorbire sau în scris, un cuvânt sau o expresie neplăcută, vulgară, jignitoare, respectând paralelismul de sens. /<fr. euphémisme
Sursa: NODEX |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
EUFEMÍSM s. n. cuvânt, expresie care înlocuiește în vorbire sau în scris un cuvânt, ori o expresie desemnând ceva neplăcut, jignitor sau obscen. (< fr. euphémisme)
Sursa: MDN |
Adăugată de raduborza
| Greșeală de tipar
| Permalink
EUFEMÍSM s.n. (Lingv.) Cuvânt, expresie cu care se înlocuiește în vorbire sau în scris un cuvânt sau o expresie care desemnează ceva urât, jignitor sau obscen. [< fr. euphémisme, cf. gr. eu – bine, phemi – vorbesc].
Sursa: DN |
Adăugată de LauraGellner
| Greșeală de tipar
| Permalink
eufemísm s. n. (sil. e-u-), pl. eufemísme
Sursa: Ortografic |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink