ETOCRÁT, -Ă s. m. f. adept al etocrației. (< fr. éthocrate)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

etocrát s. m., pl. etocráți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink