ETIOPATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază cauzele și mecanismele bolilor. (după germ. Ätiopathogenese)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
etiopatogeníe s. f., g.-d. art. etiopatogeníei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
etiopatogeníe s.f. (med.) Studiul cauzelor și al mecanismelor de producere a bolilor ◊ „Malformațiile congenitale sunt de aceea boli cu etiopatogenie complexă, cel mai adesea congenitală sau, mai rar, mixtă – congenitală și ereditară.” Cont. 16 III 79 p. 5 //din etio[logie] + patogenie//
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink