ETERÍE s. f. Nume dat unei organizații politice secrete, cu ramificații și în țările românești, înființată la începutul sec. XIX de patrioții greci pentru eliberarea țării lor de sub stăpânirea otomană. ♦ Mișcarea revoluționară a grecilor din 1821 împotriva turcilor. – Din ngr. etería „societate”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

eteríe s. f. – Mișcare revoluționară greacă, ce a izbucnit în 1821, împotriva turcilor, în scopul cucerii independenței naționale. – Mr. eterie. Gr. ἐταιρία „societate”. Sec. XVIII (cf. Gáldi 184). – Der. eterist, s. m. (revoluționar).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

eteríe s. f., art. etería, g.-d. eteríi, art. eteríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eteríe f. (ngr. eteria, d. vgr. ῾etairía, societate). Zavera, revoluțiunea Grecilor supt [!] conducerea luĭ Alexandru Ipsilanti la 1821 în țările româneștĭ ca să libereze [!] Grecia de jugu turcesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

ETERIA (Philiké hetairia „Societatea amicală”), societate secretă grecească, înființată la Odessa (1814), având drept obiectiv eliberarea Greciei de sub stăpânirea otomană, în cadrul efortului de emancipare națională a popoarelor sud-estice europene supuse Porții. Al. Ipsilanti, ajuns conducător al E., a pregătit revoluția greacă din 1821 mizând pe sprijinul Rusiei. Conflictul E. cu Tudor Vladimirescu, după dezavuarea E. și a mișcării din Țara Românească de către țarul Aleksandru I, a permis reprimarea celor două mișcări de către Imp. Otoman, în timp ce revoluția din Grecia a sfârșit prin a impune recunoașterea independenței sale (1829) proclamată în 1822.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink