2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETALONARE, etalonări, s. f. Acțiunea de a etalona și rezultatul ei. – V. etalona.

ETALONARE, etalonări, s. f. Acțiunea de a etalona și rezultatul ei. – V. etalona.

etalonare sf [At: LTR2 /Pl: ~nări / E: etalona] 1 Operație de gradare a scalei unui instrument de măsură Si: etalonat1 (1). 2 Operație de verificare a gradării scalei unui instrument de măsură Si: etalonat1 (2). 3 Operație metodologică prin care se compară direct o măsură-model sau un instrument cu un etalon Si: etalonat1 (3). 4 Operație de uniformizare a planurilor și secvențelor dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii Si: etalonat1 (4).

ETALONARE, etalonări, s. f. Acțiunea de a etalona și rezultatul ei; determinarea experimentală a corecțiilor ce trebuie aduse unui instrument de măsură pentru a obține valoarea reală a mărimii de măsurat.

ETALONARE s.f. Acțiunea de a etalona. ♦ (Cinem.) Operație prin care se stabilesc condițiile de copiere a unui material cinematografic. [< etalona].

ETALONARE s. f. 1. acțiunea de a etalona. 2. (cinem.) operație prin care se stabilesc condițiile optime de copiere a negativului de imagine al unui film; etalonaj. (< etalon)

ETALONA, etalonez, vb. I. Tranz. 1. A grada scara unui instrument de măsură; a verifica gradarea unui instrument de măsură. ♦ A marca, a fixa valoarea reală a mărimii de măsurat; a compara direct o măsură-model cu un etalon, a stabili un etalon. 2. A uniformiza planurile și secvențele dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii. – Din fr. étalonner.

ETALONA, etalonez, vb. I. Tranz. 1. A grada scara unui instrument de măsură; a verifica gradarea unui instrument de măsură. ♦ A marca, a fixa valoarea reală a mărimii de măsurat; a compara direct o măsură-model cu un etalon, a stabili un etalon. 2. A uniformiza planurile și secvențele dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii. – Din fr. étalonner.

etalona vt [At: MDENC / Pzi: ~nez / E: fr étalonner] 1 A grada scala unui instrument de măsură. 2 A verifica gradarea unui instrument de măsură. 3 A fixa valoarea reală a mărimii de măsurat. 4 A compara direct o măsură-model sau un instrument cu un etalon. 5 (Teh) A uniformiza planurile și secvențele dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii.

ETALONA, etalonez, vb. I. Tranz. A marca, a fixa valoarea reală a mărimii de măsurat. A etalona un termometru.

ETALONA vb. I. tr. A marca, a fixa valoarea unei mărimi de măsurat. ♦ A stabili un etalon. [< fr. étalonner].

ETALONA vb. tr. 1. a marca, a determina valoarea unei mărimi de măsură. 2. a compara un instrument de măsură cu un etalon. ◊ a stabili un etalon. (< fr. étalonner)

A ETALONA ~ez tranz. 1) (instrumente de măsură) A verifica cu ajutorul unui etalon. ~ un termometru. 2) (scara unor instrumente de măsură) A grada în conformitate cu un etalon. ~ scara unui manometru. 3) (măsură-model) A compara cu un etalon; a determina cu ajutorul unui etalon. /<fr. étalonner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

etalonare s. f., g.-d. art. etalonării; pl. etalonări

etalonare s. f., g.-d. art. etalonării; pl. etalonări

etalonare s. f., g.-d. art. etalonării; pl. etalonări

etalona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. etalonez, 3 etalonea; conj. prez. 1 sg. să etalonez, 3 să etaloneze

etalona (a ~) vb., ind. prez. 3 etalonea

etalona vb.. ind. prez. 1 sg. etalonez, 3 sg. și pl. etalonea

Intrare: etalonare
etalonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etalonare
  • etalonarea
plural
  • etalonări
  • etalonările
genitiv-dativ singular
  • etalonări
  • etalonării
plural
  • etalonări
  • etalonărilor
vocativ singular
plural
Intrare: etalona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • etalona
  • etalonare
  • etalonat
  • etalonatu‑
  • etalonând
  • etalonându‑
singular plural
  • etalonea
  • etalonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etalonez
(să)
  • etalonez
  • etalonam
  • etalonai
  • etalonasem
a II-a (tu)
  • etalonezi
(să)
  • etalonezi
  • etalonai
  • etalonași
  • etalonaseși
a III-a (el, ea)
  • etalonea
(să)
  • etaloneze
  • etalona
  • etalonă
  • etalonase
plural I (noi)
  • etalonăm
(să)
  • etalonăm
  • etalonam
  • etalonarăm
  • etalonaserăm
  • etalonasem
a II-a (voi)
  • etalonați
(să)
  • etalonați
  • etalonați
  • etalonarăți
  • etalonaserăți
  • etalonaseți
a III-a (ei, ele)
  • etalonea
(să)
  • etaloneze
  • etalonau
  • etalona
  • etalonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

etalonare, etalonărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a etalona și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi etalona DEX '09 DEX '98 DN

etalona, etalonezverb

  • 1. A grada scara unui instrument de măsură; a verifica gradarea unui instrument de măsură. DEX '09 DEX '98
    sinonime: grada
    • 1.1. A marca, a fixa valoarea reală a mărimii de măsurat; a compara direct o măsură-model cu un etalon, a stabili un etalon. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote A etalona un termometru. DLRLC
  • 2. A uniformiza planurile și secvențele dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.