estimațiune sf vz estimație

ESTIMAȚIUNE s. f. v. estimație.

ESTIMAȚIUNE s.f. v. estimație.

estimație sf [At: GHICA, S. 454 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr estimation, lat aestimatio, -onis] 1 Estimare (1). 2 (Îs) ~ forestieră Disciplină care se ocupă cu evaluarea pădurilor. 3 (Fig) Apreciere.

ESTIMAȚIE, estimații, s. f. (Franțuzism) Estimare. (Atestat în forma estimațiune) Era să fie în tot dreptul de a rezilia și de a lua asupră-i, conform convențiunii, toate lucrările făcute după o estimațiune dreaptă. GHICA, S. 454. – Variantă: estimațiune (pronunțat -ți-u-) s. f.

ESTIMAȚIE, estimații, s. f. (Franțuzism) Estimare. [Var.: estimațiune s. f.] – Fr. estimation (lat. lit. aestimatio, -onis).

ESTIMAȚIE s.f. Prețuire, evaluare, apreciere, estimare. ◊ Estimație forestieră = disciplină care se ocupă cu evaluarea pădurilor. [Var. estimațiune s.f. / cf. fr. estimation, it. estimazione, lat. aestimatio].

ESTIMAȚIE s. f. estimare. ♦ teoria ~țiilor = capitol al statisticii matematice care studiază estimațiile. (< fr. estimation, lat. aestimatio)

estimație (desp. -ți-e) s. f., art. estimația (desp. -ți-a), g.-d. art. estimației; pl. estimații, art. estimațiile (desp. -ți-i-) corectat(ă)

estimație (-ți-e) s. f., art. estimația (-ți-a), g.-d. art. estimației; pl. estimații, art. estimațiile (-ți-i-)

estimație s. f. (sil. -ți-e), art. estimația (sil. -ți-a), g.-d. art. estimației; pl. estimații, art.estimațiile (sil. -ți-i-)

ESTIMAȚIE s. 1. v. evaluare. 2. v. estimare.

ESTIMAȚIE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, evaluare, măsurare, prețuire, socotire, (reg.) prețuială, (înv.) prețăluire. (~ valorii unui obiect.) 2. estimare, evaluare, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că...)