ESTETICĂ s. f. Știința care studiază legile artei, problemele privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei. Învățătura marxist-leninistă despre bază și suprastructură, despre spiritul de partid în literatură, teoria materialist-dialectică a cunoașterii au creat fundamentul esteticii științifice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 3/3.