ESENȚIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a esențializa. [Pron. -ți-a-. / < esențializa].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ESENȚIALIZÁRE s. stilizare. (~ plastică.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
esențializáre s. f., g.-d. art. esențializării
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ESENȚIALIZÁ vb. I. tr. A desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene), a face esențial. [Pron. -ți-a-. / et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ESENȚIALIZÁ cv. tr. a desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene). (< esențial + -iza)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ESENȚIALIZÁ vb. a stiliza. (A ~ un cap de copil.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
esențializá vb., ind. prez. 1 sg. esențializéz, 3 sg. și pl. esențializeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
esențializáre s.f. (livr.) Reducere la esență ◊ „Din metapoezie – poezia despre poezie, despre materia sa, cuvintele – Nichita Stănescu extrage neliniști metafizice, și dintr-un instrument, cugetarea asupra limbajului se transformă în chiar substanța gândirii poetice. Proces de abstractizare și de esențializare caracteristic întregii poezii moderne.” R.lit. 8 X 70 p. 21. ◊ „Recenta premieră de la Operetă reconfirmă că tinerii choreautori pot îndreptăți speranțele puse în ei. M.A. demonstrează aptitudinile ei de esențializare a dansului în «Nesfârșit, zborul Măiestrei» pe un libret de G.M.” Săpt. 3 III 78 p. 6. ◊ „Esențializarea pe care o presupune un banc [...] înseamnă o performanță.” D. 136/95 p. 16; v. și Săpt. 4 III 83 p. 6 (din esențializa; V. Guțu Romalo C.G. – atestări din 1969; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink