ESENȚIALIZÁ vb. I. tr. A desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene), a face esențial. [Pron. -ți-a-. / et. incertă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESENȚIALIZÁ cv. tr. a desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene). (< esențial + -iza)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ESENȚIALIZÁ vb. a stiliza. (A ~ un cap de copil.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

esențializá vb., ind. prez. 1 sg. esențializéz, 3 sg. și pl. esențializeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink