ESCAMOTÁRE, escamotări, s. f. Acțiunea de a escamota și rezultatul ei. – V. escamota.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁRE s.f. Acțiunea de a escamota și rezultatul ei. [< escamota].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁRE s. v. denaturare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

escamotáre s. f., g.-d. art. escamotării; pl. escamotări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁ, escamotez, vb. I. Tranz.1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei, pentru a micșora rezistența la înaintare a avionului în timpul zborului. [Var.: scamotá vb. I] – Din fr. escamoter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viomih | Semnalează o greșeală | Permalink

A ESCAMOTÁ ~éz tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fără să se bage de seamă; a ascunde. 2) fig. A face să fie fals; a prezenta altfel decât este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (roțile de aterizare ale unei aeronave) A retrage în fuzelaj pentru a reduce rezistența în timpul zborului. /<fr. escamoter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁ vb. I. tr. 1. A face să dispară ceva pe neașteptate, a ascunde ceva cu iscusință. ♦ (Fig.) A ascunde, a denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului, în locașurile speciale din corpul său. [< fr. escamoter, cf. sp. escamotar – a face să dispară].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁ vb. tr. 1. a face să dispară ceva pe nesimțite. ◊ (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica. 2. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului. (< fr. escamoter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ESCAMOTÁ vb. v. denatura.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

escamotá vb., ind. prez. 1 sg. escamotéz, 3 sg. și pl. escamoteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*escamotéz v. tr. (fr. escamoter, d. sp. escamotar, a face să dispară pin [!] scamatorie). Substrag pe furiș: mĭ-a escamotat ceasornicu. Fig. Obțin pin șarlatanie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ESCAMOTARE operațiune prin care trenul de aterizare (v.) al unei aeronave se retractează în interiorul aripii sau a fuzelajului (v.) reducându-se rezistența la înaintare, ce are drept rezultat obținerea unui surplus de viteză sau o reducere a puterii motorului.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink