ERMITÁJ, ermitaje, s. n. 1. (Franțuzism) Locuința unui eremit; p. ext. loc retras. 2. Mic palat izolat sau casă singuratică la țară. 3. Pavilion izolat în parcul unui castel. – Din fr. ermitage.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ERMITÁJ s.n. (Rar) Pustnicie, sihăstrie; (p. ext.) mic palat izolat; loc depărtat, izolat, retras de lume; pavilion izolat în parcul unui castel. [Var. ermitagiu s.n. / < fr. ermitage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ERMITÁJ s. n. 1. locuința unui ermit; sihăstrie; (p. ext.) loc retras. 2. mic palat izolat. (< fr. ermitage)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ermitáj s. n., pl. ermitáje
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*ermitáj n., pl. e (fr. ermitage, d. ermite, eremit. V. eremit). Barb. Sihăstrie, pustnicie, singurătate.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ERMITAJ, muzeu la Sankt Petersburg. Inițial (1764) colecție particulară a Ecaterinei a II-a, a fost deschis pentru public în 1852. Conține lucrări de artă antice europene și orientale (singura colecție din lume de argintărie sasanidă), artă medievală și modernă, secții de numismatică și artă decorativă, un cabinet de stampe. Este dotat cu o bibliotecă. Clădirile E. constituie un important ansamblu arhitectonic, urmărind evoluția palatelor de acest fel, de la baroc (Palatul de Iarnă) la neoclasicism: Palatul de Iarnă (construit în 1754-1762 de B.F. Rastrelli), Micul E. (1764-1767, V. de la Mothe), Vechiul E. (1771-1787, I.M. von Felten), Noul E. (1839-1852, L. von Klenze), Teatrul (1783-1787, J. Quarenghi).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink