ERITROCÍT, eritrocite, s. n. (Anat.) Hematie. – Din fr. érythrocyte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERITROCÍT ~e n. Celulă sangvină de culoare roșie, care transportă oxigenul și bioxidul de carbon în organism; globulă roșie; hematie. /<fr. érythrocyte
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ERITROCÍT s.n. (Biol.) Globulă roșie fără nucleu; hematie. [Pl. -te. / < fr. érythrocyte, cf. gr. erythros – roșu, kytos – celulă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERITROCÍT s. n. hematie. (< fr. érythrocyte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ERITROCÍT s. v. hematie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eritrocít s. n. (sil. -tro-), pl. eritrocíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink