ERÁSMIC, -Ă adj. Care provine de la Erasm. ◊ Citire erasmică = citire a limbilor clasice indicată de Erasm, potrivit modului cum acesta presupunea că se pronunțau. [Cf. Erasm din Rotterdam – învățat olandez din evul mediu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

erásmic adj. m., pl. erásmici; f. sg. erásmică, pl. erásmice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink