EPURÁȚIE, epurații, s. f. Epurare. – Din fr. épuration.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPURÁȚIE s.f. Epurare, purificare, curățire. [Gen. -iei, var. epurațiune s.f. / < fr. epuration].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPURÁȚIE s. f. epurare. (< fr. épuration)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EPURÁȚIE s. v. epurare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

epuráție s. f. (sil. -ți-e), art. epuráția (sil. -ți-a), g.-d. art. epuráției; pl. epuráții, art. epuráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink