EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPOCÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de o epocă; care constituie o epocă. Transformări ~e. 2) Care este de importanță deosebită; cu rezonanță mare. Eveniment ~. /epocă + suf. ~al
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EPOCÁL, -Ă adj. Menit să determine, să delimiteze o epocă. ♦ Răsunător, memorabil. [Cf. it. epocale].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPOCÁL, -Ă adj. menit să marcheze o epocă. ◊ de mare răsunet, memorabil. (< it. epocale)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EPOCÁL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

epocál adj. m., pl. epocáli; f. sg. epocálă, pl. epocále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink