opțiuni
  • info
11 definiții pentru epizootic

Explicative DEX

EPIZOOTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. [Pr. -zo-o-] – Din fr. épizootique.

epizootic, ~ă a [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 13/20 / P: ~zo-o / Pl: ~ici, ~ice / E: fr épizootique cf it epizootico] 1 Care are caracter de epizootie. 2 Care provoacă epizootia.

*EPIZOOTIC adj. 🐕 Ce ține de epizootie, de natura unei epizootii [fr.].

* EPIZOOTIC adj. 🐕 Ce ține de epizootie, de natura unei epizootii [fr.].

EPIZOOTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. – Din fr. épizootique.

EPIZOOTIC, -Ă adj. Referitor la epizootie. [Pron. -zo-o-. / cf. fr. épizootique].

EPIZOOTIC, -Ă adj. referitor la epizootie. (< fr. épizootique)

*epizoótic, -ă adj. (d. epizootie). De epizootie: boală epizootică.

Ortografice DOOM

epizootic adj. m., pl. epizootici; f. epizootică, pl. epizootice

epizootic adj. m., pl. epizootici; f. epizootică, pl. epizootice

epizootic adj. m. (sil. -zo-o-), pl. epizootici; f. sg. epizootică, pl. epizootice

Intrare: epizootic
epizootic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizootic
  • epizooticul
  • epizooticu‑
  • epizootică
  • epizootica
plural
  • epizootici
  • epizooticii
  • epizootice
  • epizooticele
genitiv-dativ singular
  • epizootic
  • epizooticului
  • epizootice
  • epizooticei
plural
  • epizootici
  • epizooticilor
  • epizootice
  • epizooticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epizootic, epizooticăadjectiv

  • 1. Referitor la epizootie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.