ENANTIOMORFÍSM s. n. (Fiz.) Enantiomorfie. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiomorphisme, engl. enantiomorphism.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

ENANTIOMORFÍSM s.n. Proprietate a două entități, ale căror imagini se oglindesc reciproc, de a se suprapune între ele numai prin reflectare într-un plan extern celor două entități. [Pron. -ti-o-. / < fr. énantiomorphisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ENANTIOMORFÍSM s. n. enantiomorfie. (< fr. énantiomorphisme, engl. enantiomorphism)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ENANTIOMORFÍSM s. (FIZ.) enantiomorfie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

enantiomorfísm s. n. (sil. -ti-o-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink