EMENDÁ, emendez, vb. I. Tranz. A corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text); a amenda². – Din lat. emendare, fr. émender.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

A EMENDÁ ~éz tranz. A supune corecturii; a corecta; a îndrepta. /<fr. émender, lat. emendare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EMENDÁ vb. I. tr. A corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text); a amenda (1). [< lat., it. emendare, fr. émender].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EMENDÁ vb. tr. a corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text). (< fr. émender, lat. emendare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

emendá vb., ind. prez. 1 sg. emendéz, 3 sg. și pl. emendeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink